Connect with us

Hardware

Cum functioneaza placa de baza?

Published

on

Daca ati dat jos vreodata carcasa unui calculator, ati vazut o singura piesa care leaga tot ceea ce tine de computer- placa de baza. O placa de baza permite tuturor componentelor din computer sa primeasca energie si sa comunice intre ele.

Placile de baza au evolouat foarte mult în ultimii douazeci de ani. Primele placi de baza suportau foarte putine componente care fac parte dintr-un computer in acest moment. Prima placa de baza pentru PC de la IBM a avut doar un procesor si sloturi. Utilizatorii conectau componente cum ar fi unitatea floppy si memorie. Astazi, placile de baza dispun de o mare varietate de caracteristici integrate care afecteaza în mod direct capacitatile unui calculator si potentialul lui pentru imbunatatire. In acest articol, ne vom uita la componentele generale ale unei placi de baza. Apoi, vom examina cu atentie cinci puncte, care afecteaza in mod direct ceea ce poate face un computer.

O placa de baza singura este inutila, dar un calculator trebuie sa o aiba ca sa functioneze. Principala atributie a placii de baza este sa contina un microprocesor, apoi sa permita orice altceva sa se conecteze la ea. Tot ceea ce face ca un computer sa functioneze sau imbunatateste performantele sale este o parte din placa de baza sau se conecteaza la ea printr-un slot sau port. Forma si dispunerea unei placi de baza se numeste factor de forma. Factorul de forma decide unde vor fi plasate componentele individuale si forma carcasei calculatorului. Pentru o comparatie a factorilor de forma, din trecut si prezent, verificati motherboards.org.

Factorul de forma este doar unul din alte multe standarde care se aplica placilor de baza. Unele dintre aceste standarde includ:

  • Socketul pentru microprocesor determina ce fel de Unitate Centrala de Procesare(CPU) foloseste placa de baza;
  • Chipset-ul este parte a sistemului de logica a placii de baza si de obicei este alcatuit din doua parti – Northbridge si Southbridge. Aceste doua „poduri” se conecteaza procesorul la alte componente ale calculatorului;
  • Chip-ul Basic Input/Output System (BIOS) care controleaza majoritatea functiilor de baza ale calculatorului si efectueaza o auto-testare de fiecare data când porniti computerul. Unele sisteme contin dual BIOS, care prevede o copie de rezerva în cazul in care unul esueaza sau in caz de eroare în timpul actualizarii;
  • Chip-ul real time clock este o baterie care mentine setarile de baza si ora sistemului;
  • Sloturile si porturile care se gasesc pe o placa de baza sunt:

  • Peripheral Component Interconnect (PCI) – conexiuni pentru placile de captura video, de sunet si video, precum si placi de retea;
  • Accelerated Graphics Port (AGP) – port dedicat pentru placile video;
  • Integrated Drive Electronics (IDE) – interfeta pentru hard disk-uri;
  • Universal Serial Bus sau FireWire – periferice externe;
  • Sloturi de memorie;
  • Unele placi de baza includ tehnologii mai avansate:

  • Controlere Redundant Array of Independent Discs (RAID) care permit calculatorului sa recunoasca mai multe drive-uri ca unul singur;
  • PCI Express este un protocol mai nou, care actioneaza mai mult ca o retea decat ca un bus. Poate elimina nevoia de alte porturi, inclusiv portul AGP;
  • Decat sa se bazeze pe componente externe, unele placi de baza au integrate placa de sunet, suport de retea, video sau alte periferice
  • Procesorul este primul lucru care vine în minte atunci când multi oameni se gandesc la viteza si performanta unui computer. Cu cat este mai rapid procesorul, cu atat mai rapid computer poate gândi. In primele zile ale cumputerelor, toate procesoarele au avut acelasi set de pini, care ar conecta CPU la placa de baza, numita Pin Grid Array (PGA). Aceste ace sunt introduse într-un socket numit Socket 7. Asta însemna ca orice procesor s-ar potrivi în orice placa de baza.


    Astazi, cu toate acestea, producatorii de procesoare Intel si AMD folosesc o varietate de PGA, niciunul nu se potriveste în Socket 7. Cu cat microprocesoare au evoluat, acestea au nevoie din ce in ce mai multi pini, pentru a ingloba noi caracteristici si pentru a oferi mai multa putere procesorului.

    Socket-urile sunt adesea numite pentru numarul de pini din PGA. Socket-urile utilizate frecvent sunt:

  • Socket 1155 – pentru procesoare i3, i5, i7 Sandy Bridge / Ivy Bridge;
  • Socket 1150 – pentru procesoare i3, i5, i7 Haswell;
  • Socket FM2 – pentru procesoare AMD;
  • Socket AM3 – pentru cele mai noi procesoare AMD Athlon;
  • Cele mai noi procesoare Intel nu au un PGA. Acestea au un LGA cunoscut sub numele de Socket LGA T (LGA – Land Grid Array). Un LGA este diferit de un PGA prin faptul ca pinii sunt parte din socket, nu din procesor.

    Oricine are deja un anume procesor în minte ar trebui sa aleaga o placa de baza care se potriveste cu acel procesor. De exemplu, daca doriti sa utilizati unul dintre noile procesoare multi-core de la Intel sau AMD, va trebui sa cautati o placa de baza cu socket corect pentru acele procesoare. Acestea pur si simplu nu se vor potrivi în socket care nu se potriveste si PGA-ul sau LGA-ul lor. CPU-ul comunica cu alte componente ale placii de baza prin intermediul unui chipset.

    Chipset-ul este „lipiciul” care conecteaza procesorul de placa de baza si apoi la restul computerului. Pe un PC, aceasta este alcatuit din doua parti de baza – Northbridge si Southbridge. Toate componentele computerului comunica cu procesorul prin intermediul chipset-ului.
    Northbridge se conecteaza direct la procesor prin intermediul Front Side Bus (FSB). Un controller de memorie este situat in Northbridge, care ofera acces rapid la memorie. Northbridge, de asemenea, se conecteaza si de magistrala AGP sau PCI Express.

    Southbridge este mai lent decât Northbridge, asta inseamna ca informatiile de la CPU trebuie sa mearga prin Northbridge înainte sa ajunga la southbridge. Alte bus-uri care se conecteaza la southbridge sunt PCI, porturile USB si conexiunile hard disk IDE sau SATA.

    Alegerea Chipset-ului si alegerea CPU-ului merg mâna în mâna, pentru ca producatorii de chipset-uri le optimizeaza pentru a lucra cu anumite procesoare. Chipset-ul este o parte integrata in placa de baza, deci nu pot fi eliminate sau modernizat. Acest lucru înseamna ca trebuie nu numai socket-ul placii sa se potriveasca cu procesorul, ci si chipset-ul placii de baza trebuie sa functioneze în mod optim cu procesorul.

    Un bus este pur si simplu un circuit care conecteaza o parte a placii de baza cu alta. Cu cat un bus poate retine mai multe date la un moment dat, cu atat mai repede permite ca informatia sa calatoreasca. Viteza de bus, masurata în megahertzi (MHz), se refera la cât de multe date poate sa treaca simultan prin bus.

    Viteza bus-ului, de obicei, se refera la viteza front side bus (FSB), care conecteaza procesorul la Northbridge. Viteza FSB-ului poate varia intre 66 MHz si 800 MHz. Deoarece procesorul ajunge la controlerul de memorie prin Northbridge, viteza FSB-ului poate afecta dramatic performanta unui computer.

    Aici sunt cateva dintre alte bus-uri gasite pe o placa de baza:

  • Back side bus care conecteaza procesorul cu nivelul 2 (L2) cache, cunoscut sub numele de cache secundar sau extern. Procesorul determina viteza pentru back side bus;
  • Bus-ul memoriei conecteaza Northbridge la memorie;
  • Bus-ul IDE sau ATA care conecteaza southbridge cu unitatile disk;
  • Bus-ul AGP conecteaza placa video la memorie si CPU. Viteza bus-ului AGP este de obicei 66 MHz;
  • Bus-ul PCI conecteaza sloturile PCI la southbridge. Pe majoritatea sistemelor, viteza bus-ului PCI este de 33 MHz. De asemenea, compatibil cu PCI este PCI Express, care este mult mai rapid decat PCI, care este în continuare compatibil cu software-le curente si sistemele de operare. Este foarte probabiil ca PCI Express sa înlocuiasca atât bus-urile PCI cat si AGP;
  • Cu cât mai mare este viteza unui bus, cu atat mai repede acesta va functiona – pâna la un punct. Un bus cu viteza mare nu poate inlocui un procesor sau un chipset lent.

    Am stabilit ca viteza procesorului în sine controleaza cât de repede un computer gandeste. Viteza chipset-ului si bus-urile controleaza cât de repede se poate comunica cu alte parti ale calculatorului. Viteza de conectare RAM controleaza cât de repede computerul poate accesa instructiunile si datele, si are, prin urmare, un efect mare asupra performantei sistemului. Un procesor rapid cu RAM lent nu va fi performant.

    Cantitatea de memorie disponibila controleaza cat de multe date poate depozita computerul. RAM-ul constituie cea mai mare parte a memoriei unui computer. Regula generala este cu cat mai mult RAM are computerul, cu atât mai bine.

    O mare parte din memorie disponibila astazi este memorie dual rata de date (DDR). Acest lucru înseamna ca memoria poate transmite date de doua ori pe ciclu în loc de doar o singura data, ceea ce face memoria mai repida. De asemenea, cele mai multe placi de baza au spatiu pentru mai multe cipuri de memorie si pe placile de baza mai noi, de multe ori se conecteaza la Northbridge prin intermediul unui bus dubla în loc de unul singur. Aceasta reduce cantitatea de timp in care procesorul obtine informatii de la memorie.

    Sloturile de memorie ale placii de baza afecteaza în mod direct ce fel si câta memorie este suportata. La fel ca alte componente, memoria se conecteaza la sloturi printr-o serie de pini. Modulul de memorie trebuie sa aiba numarul de pini asemanator pentru a se potrivi în slotul de pe placa de baza.

    Placi de baza cu toate celelate componente sunt convenabile si simplu de instalat. Exista placi de baza, care au tot ce ai nevoie pentru a crea un computer complet – tot ce faci este sa conectezi la placa de baza un hard disk, o unitate CD-ROM si o sursa de alimentare. Aveti un calculator complet operational pe o singura placa.

    Pentru multi utilizatori medii, aceste caracteristici built-in ofera suport amplu pentru video si sunet. Pentru jucatorii avizi si oameni care lucreaza grafica de înalta intensitate sau proiectare asistata de calculator (CAD), cu toate acestea, placile video separate sau alte componente ofera o performanta mult mai buna.

    11 Comments

    11 Comments

    1. Pingback: Cum functioneaza memoria cache?

    2. Pingback: Northbridge si Southbridge

    3. Pingback: Gigabyte a lansat noi placi de baza la CES

    4. Pingback: Intreruperile pot supraincarca procesorul ?

    5. Pingback: Beneficiile unei placi de baza server vs. o placa de baza desktop

    6. Pingback: Placile de baza cu socket dublu

    7. Ghinutzu Ghinutz

      3 decembrie 2012 at 3:17 pm

      imi cer scuze de intrebare…dar acel slot PCI nu e defapt AGP?

      • Ghinutzu Ghinutz

        3 decembrie 2012 at 3:19 pm

        ohh scuze nu am citit mai jos…asa e.

      • Alex

        25 februarie 2013 at 1:39 pm

        Acel port este AGP nu PCI,uita-te dupa sageata.

    8. Pingback: Placa video dedicata sau intergrata ?

    9. Pingback: i3, i5, i7, Quad Core, Dual Core - Ce inseamna

    Leave a Reply

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

    Hardware

    GeForce RTX 5070 vs 4070 vs 3070

    Published

    on

    By

    NVIDIA a lansat oficial seria GeForce RTX 50 la CES 2025, marcând un nou capitol în performanța GPU-urilor. Bazată pe arhitectura Blackwell, această generație introduce îmbunătățiri semnificative, cum ar fi tehnologia DLSS 4, memorie GDDR7, și performanțe avansate în ray tracing. Modelele RTX 5090 și RTX 5080 vor fi disponibile din 30 ianuarie 2025, iar RTX 5070 și RTX 5070 Ti vor urma în februarie.

    De la Generația RTX 30 la RTX 50: Ce S-a Îmbunătățit?

    Pentru a înțelege progresul NVIDIA, ne concentrăm asupra celor mai populare modele din ultimii ani: RTX 3070, RTX 4070 și RTX 5070. Această comparație scoate în evidență saltul tehnologic între generații.

    • RTX 3070 (Lansată în 2020): Această placă a redefinit segmentul de performanță medie, oferind ray tracing și DLSS de generația a doua.
    • RTX 4070 (Lansată în 2023): Cu arhitectura Ada Lovelace, RTX 4070 a adus DLSS 3, ray tracing îmbunătățit și eficiență energetică mai bună.
    • RTX 5070 (2025): Arhitectura Blackwell și DLSS 4 reprezintă cele mai notabile îmbunătățiri, împreună cu o performanță generală crescută.

    Specificații RTX 5070 vs RTX 4070 vs RTX 3070

    RTX 5070 RTX 4070 RTX 3070
    Anul Lansării 2025 2023 2020
    Arhitectură Blackwell Ada Lovelace Ampere
    Nuclee NVIDIA CUDA® 6144 5888 5888
    Tensor Cores 5th Generation 4th Generation 3rd Generation
    AI TOPS 988 780 630
    Frecvență Boost (GHz) 2.51 2.48 1.73
    Frecvență de bază (GHz) 2.16 1.92 1.50
    Memorie 12 GB GDDR7 12 GB GDDR6X 8 GB GDDR6
    Lățime Interfață Memorie 192-bit 192-bit 256-bit
    DLSS DLSS 4 DLSS 3 DLSS 2
    Ray Tracing Generația a 4-a Generația a 3-a Generația a 2-a
    Putere Totală (W) 250W 200W 220W
    Preț de Lansare (USD) 549 599 499
    Continue Reading

    Hardware

    Istoria primului PlayStation: de la idee la lansare

    Published

    on

    By

    Primul PlayStation este mai mult decât o simplă consolă de jocuri. Este o poveste de ambiție, rivalitate și inovație care a schimbat pentru totdeauna industria gaming-ului. Cei care au trăit acea perioadă își amintesc probabil cum această consolă a redefinit standardele jocurilor video, dar puțini știu că drumul PlayStation-ului a început ca un parteneriat eșuat între Sony și Nintendo.

    Nașterea unei colaborări: Sony și Nintendo

    La sfârșitul anilor ’80, Nintendo domina piața jocurilor video cu succesul său colosal, Nintendo Entertainment System (NES) și succesorul său, Super Nintendo Entertainment System (SNES). Cu toate acestea, compania japoneză era deja conștientă de nevoia de a îmbunătăți capacitățile tehnice ale consolelor sale, mai ales în privința suportului de stocare. Cartușele erau limitate în capacitatea de stocare și costisitoare de produs, în timp ce discurile optice începeau să devină o alternativă viabilă, oferind mult mai mult spațiu pentru dezvoltatori și la un cost mai mic.

    În acest context, Nintendo a apelat la Sony pentru a dezvolta un accesoriu care să permită consolei SNES să ruleze jocuri pe CD. Sony, care deja avea o vastă experiență în tehnologia discurilor optice prin dezvoltarea CD-urilor împreună cu Philips, a văzut această colaborare ca pe o oportunitate de a-și extinde prezența în industria jocurilor. Așa s-a născut Nintendo PlayStation, un prototip care combina puterea SNES cu capacitatea de a rula CD-uri.

    Ruptura cu Nintendo și provocarea care a urmat

    Totuși, colaborarea dintre Sony și Nintendo a fost scurtă. La CES 1991 (Consumer Electronics Show), Sony era pregătită să dezvăluie parteneriatul lor oficial și să prezinte noul sistem. Dar, în mod șocant, Nintendo a anunțat în ultimul moment că va colabora cu Philips pentru dezvoltarea tehnologiei CD, renunțând complet la Sony.

    Această mișcare a fost un șoc pentru Sony, dar în loc să renunțe, compania a luat decizia îndrăzneață de a transforma prototipul lor, PlayStation, într-o consolă complet independentă. Kazuo Hirai, un personaj cheie în această poveste, și Ken Kutaragi, inginerul care a condus echipa tehnică pentru proiectul PlayStation, au convins conducerea Sony că piața de jocuri video reprezenta o oportunitate uriașă.

    Kutaragi era un inovator vizionar și era hotărât să creeze o consolă care nu doar să concureze cu Nintendo, ci să revoluționeze industria gaming-ului. Astfel, după multe negocieri interne, Sony a decis să își dezvolte propria consolă de jocuri video. Decizia a fost una riscantă, deoarece compania nu avea experiență în acest domeniu, dar ambiția și tehnologia Sony au făcut ca PlayStation să devină o realitate.

    Lansarea PlayStation în Japonia în 1994

    Pe 3 decembrie 1994, după ani de cercetare și dezvoltare intensă, Sony a lansat oficial PlayStation în Japonia. Spre deosebire de Nintendo sau Sega, PlayStation a fost conceput ca o consolă mai accesibilă pentru dezvoltatorii terți. Oferind un suport excelent pentru CD-ROM-uri, PlayStation a eliminat limitările impuse de cartușe, ceea ce a permis dezvoltarea unor jocuri mult mai complexe din punct de vedere grafic și narativ.

    Jocuri precum Ridge Racer și Tekken au demonstrat rapid puterea grafică a consolei, în timp ce Final Fantasy VII, lansat puțin mai târziu, a arătat capacitatea PlayStation-ului de a spune povești epice.

    PlayStation vs. Competiția: O victorie neașteptată

    La momentul lansării, PlayStation avea de înfruntat o concurență acerbă din partea unor giganți ai industriei. Nintendo lansa în aceeași perioadă Nintendo 64, o consolă care se baza încă pe cartușe, iar Sega Saturn era deja pe piață. Totuși, avantajele oferite de CD-uri și relațiile puternice pe care Sony le-a construit cu dezvoltatorii terți au transformat rapid PlayStation într-o platformă dominantă.

    În primul an de la lansare, Sony a vândut peste un milion de unități doar în Japonia, succes care s-a repetat și la lansarea internațională, în septembrie 1995. În câțiva ani, PlayStation a devenit prima consolă de jocuri care a depășit 100 de milioane de unități vândute la nivel global, stabilind noi standarde în industrie.

    Specificații Tehnice

    ComponentăDetalii
    Procesor (CPU)LSI Core pe 32 de biți (MIPS R3000A)
    Frecvență CPU33.8 MHz
    Performanță CPUAproximativ 30 MIPS (Million Instructions per Second)
    Memorie RAM2 MB
    Memorie Video (VRAM)1 MB
    Capacitate grafică (GPU)Afișare 3D cu până la 360.000 de poligoane pe secundă
    Rezoluție video256×224 – 640×480 pixeli
    Paletă de culori16.7 milioane de culori
    Suport stocareCD-ROM (până la 700 MB pe disc)
    Capacități audioSunet stereo cu 24 de canale, 16-biți, 44.1 kHz (calitate CD)
    ControlerDesign ergonomic, DualShock (vibrații și stick-uri analogice ulterior)
    Data lansării3 decembrie 1994 (Japonia)
    Vânzări globalePeste 100 de milioane de unități vândute

    Succesul PlayStation-ului nu a fost doar rezultatul tehnologiei avansate, ci și al strategiei inteligente de marketing și al relațiilor excelente cu dezvoltatorii de jocuri. Sony a transformat gaming-ul într-o formă de divertisment pentru mase, atrăgând nu doar copiii, ci și adulții.

    În concluzie, primul PlayStation a schimbat radical peisajul industriei de jocuri video. Ceea ce a început ca un parteneriat eșuat cu Nintendo a evoluat într-o poveste de succes care a consacrat Sony ca un lider global în industria gaming-ului. Lansarea PlayStation în 1994 a reprezentat un punct de cotitură în istoria jocurilor video, iar impactul său se resimte și astăzi, când Sony continuă să fie un jucător major în această industrie.

    Continue Reading

    Hardware

    PlayStation sărbătorește 30 de ani cu o ediție limitată a consolei PS5 și accesorii exclusive

    Published

    on

    By

    Sony se pregătește să celebreze 30 de ani de la apariția brandului emblematic PlayStation și lansează colecția PlayStation 30th Anniversary, un omagiu nostalgic adus trecutului, integrat în cele mai noi produse hardware și accesorii pentru PS5.

    Cu un design care aduce aminte de consola originală lansată pe 3 decembrie 1994, noua colecție îmbină culorile clasice ale primului PlayStation cu tehnologia de ultimă generație a PS5. Iată mai multe detalii despre fiecare element al colecției:

    PlayStation 5 Pro – 30th Anniversary Limited Edition Bundle

    Bijuteria acestei colecții este consola PS5 Pro, decorată în stilul care amintește de primele zile ale brandului. Această ediție specială include:

    • Consola PS5 Pro ediție limitată: Echipată cu un SSD de 2TB și Wi-Fi 7.
    • Accesorii în ediție limitată: Bundle-ul vine cu un controller wireless DualSense, un controller wireless DualSense Edge, o stație de încărcare DualSense și un cover pentru consola cu disc.
    • Obiecte de colecție: Pentru cei pasionați de detalii, pachetul conține și un conector de cablu în stilul controllerului original PlayStation, patru elemente de fixare în forma simbolurilor PlayStation, un sticker PlayStation, un poster ediție limitată și un clips personalizat PlayStation.

    Vor fi disponibile doar 12.300 de unități ale acestui pachet, număr care simbolizează data lansării primei console PlayStation. Fiecare consolă va avea numărul său unic gravat, adăugând o notă de exclusivitate pentru fani și colecționari.

    PlayStation 5 Digital Edition – 30th Anniversary Limited Edition Bundle

    Pentru cei care preferă versiunea digitală, pachetul PS5 Digital Edition include:

    • Consola PS5 Digital ediție limitată: Cu un SSD de 1TB.
    • Accesorii în ediție limitată: Un controller wireless DualSense și un cover pentru consola cu disc.
    • Obiecte de colecție: Pachetul oferă aceleași obiecte de colecție ca și PS5 Pro, adăugându-i astfel o valoare nostalgică.

    Sony nu s-a limitat doar la console. Fanii vor putea achiziționa și accesorii în ediție limitată pentru a-și completa setup-ul:

    • PlayStation Portal Remote Player – 30th Anniversary Limited Edition
    • Controller DualSense Edge Wireless – 30th Anniversary Limited Edition
    • Controller DualSense Wireless – 30th Anniversary Limited Edition

    Colecția PlayStation 30th Anniversary va fi lansată pe 21 noiembrie iar precomenzile vor fi disponibile începând cu 26 septembrie. La mulți ani PlayStation și la încă 30 de ani de gaming revoluționar!

    Continue Reading

    Misiuni Grand Theft Auto

    Personaje din jocuri

    Trending